Partea vatamata
Intr-o dimineata ma opreste un politist la iesire pe DN. „Nu va merge un bec. Va retin talonul pana la remediere”. Mai sa fie! Pentru un bec? Ziua?Pai il mananc pe becu’ asta. Ii zic: „Daca il repar acum, imi dati
talonul?”. „Da!” zice el. Deschid capota, pun mana pe soclul becului il zgaltai de doua ori si se aprinde becu’! Politistu’ imi da talonul. Dau sa plec, politistu’ ma fluiera. „Iar nu va mege becu’. Talonul, va rog”.
Umblu iar la bec, se aprinde, imi da talonu’ inapoi. Cre’ ca am facut asa de vreo zece ori. Ia talonul, da talonul. Pana la urma am plecat fara talon, m-am dus la un prieten electrician care mi-a facut soclul de la bec. M-am intors, l-am gasit pe politist, i-am facut proba si mi-a dat talonul. Da’ dimineata aia s-a facut praf.
Vatamatorul
Intrasem bine dispus in tura pe DN. Chiar voiam sa fiu ingaduitor cu soferii. Am oprit un sofer care n-avea faza scurta. I-am luat talonul.
Cine l-o fi pus sa aprinda luminile la 9 dimineata? A zis ca repara becul pe loc. L-a reparat. Pentru 1 minut. I-am dat talonul. Cand sa plece, iar nu mergea becul. Zic in sinea mea „Asta face misto de mine”. I-am luat talonul si tot asa am tinut-o vreo 15 minute. Pana la urma i-am oprit talonul. S-a dus si a aparut peste 2 ore. Becul mergea. I-am dat talonul.
Cand sa plece, in loc sa imi multumeasca, a bombanit pana la masina. Cica i-am facut praf dimineata. Auzi, sa mai fiu ingaduitor alta data. Las’ ca vad ei.