Aproape 65% din populatia tarii este aproape lipsita de mijloacele necesare diagnosticarii si obtinerii unui tratament adecvat, iar calitatea serviciilor medicale din localitatile mici lasa de dorit, potrivit Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).
Datele companiei de cercetare a pietei, Cegedim, coroborate cu Anuarul Statistic al Romaniei, ne arata ca daca in cele noua orase cu peste 250 de mii de locuitori reteaua de furnizori de servicii medicale si volumul de medicamente livrate populatiei sunt satisfacatoare, in cele peste 14.600 de localitati mici lucrurile stau cu totul altfel.
“Dincolo de situatia dramatica din industria farmaceutica, atragem atentia asupra unei alte probleme majore a cetatenilor Romaniei, privind ingrijirea sanatatii: accesul tot mai redus la servicii medicale. Daca exista limitari in privinta accesibilitatii, inclusiv printre pacientii din cele mai dezvoltate localitati ale tarii, in zona rurala si a oraselor mici situatia este de-a dreptul tragica la acest capitol”, explica Dragos Damian, presedintele APMGR.
In localitatile care au o populatie ce nu depaseste 50.000 de locuitori exista de aproape trei ori mai putine cabinete si laboratoare la mia de locuitori decat in cele noua orase universitare, si de aproape doua ori mai putine unitati de retea farmaceutica (farmacii si drogherii), respectiv de retea spitaliceasca (sectii de spital, farmacii spitalicesti, cabinete de spital).
Cu alte cuvinte, patru din 10 localitati mici nu au retea ambulatorie, opt din zece localitati cu mai putin de 50.000 de locuitori nu au retea farmaceutica si noua din 10 nu au retea spitaliceasca.
Pentru a avea tabloul complet, APMGR precizeaza ca in zona localitatilor mici, se vand de aproape cinci ori mai putine cutii de medicamente decat in orasele universitare, si de noua ori mai putine medicamente din punct de vedere valoric.
“Lipsa de transparenta, lipsa standardelor clare in alocarea resurselor si in implementarea politicilor de sanatate diminueaza disponibilitatea accesului la servicii de sanatate si la terapie intre diferitele regiuni ale tarii, accentuand si din punct de vedere medical fenomenul de enclavizare structural-economica a Romaniei”, a afirmat presedinte Asociatiei.
“Consideram de datoria noastra sa atragem atentia autoritatilor si opiniei publice asupra erodarii tot mai accentuate a accesului pacientilor la servicii medicale si de tratament. Situatia se afla intr-un grav proces de deteriorare in 2011, cand in primul trimestru consumul de medicamente generice a scazut in volum cu 9% iar raportat la ultimele 12 luni scaderea a fost de 4%. Acest fenomen s-a inscris intr-un trend mai larg al ultimilor ani, in care piata de generice a coborat ca pondere in volumul total de medicamente de la 73%, la 62% in 2011. O corectie de peste 11% in minus!
Acest lucru atesta indubitabil ca autoritatile nu sunt preocupate sa creeze o cultura a consumului de medicamente generice prin reglementari adecvate. La nivelul intregii piete, acelasi prim trimestru din 2011 arata o diminuare ingrijoratoare in unitati, de -7,1%, si in zile de tratament, -7,9%, de unde tragem concluzia ca nu toti pacientii au reusit sa isi mentina nivelul anterior de tratament.
Este o stare de fapt care se suprapune peste una dintre cele mai scazute medii din UE a consumului de medicamente pe cap de locuitor, respectiv putin peste 70 euro si o consecinta directa a suprareglementarii si suprafiscalizarii, a subfinantarii cronice din domeniul sanatatii in ansamblul sau, cu efecte negative importante in planul sanatatii personale si a accesului la tratament al romanilor”, a detaliat Dragos Damian.
Un exemplu concludent este faptul ca in Romania, terapiile generice nu au fost admise ca alternative de tratament pentru bolile cronice din programele de sanatate – lista C2, desi ele sunt incluse in protocoalele terapeutice actuale, la nivel international.
Se pierde astfel sansa unor economii in cheltuirea unor sume ce echivaleaza cu aproape 40% din bugetul CNAS. Si se rateaza posibilitatea de a oferi acces sporit la tratament pentru nu numar crescut de pacienti, inclusiv prin diminuarea sanselor de intrare pe terapii inovatoare a unui numar insemnat de cetateni care se regasesc pe listele de asteptare.
Aceasta situatie contravine recomandarilor institutiilor internationale – Organizatia Mondiala a Sanatatii, Banca Mondiala, institutiile europene privind utilizarea pe scara larga a terapiei generice pentru acoperirea deficitelor financiare importante ale sistemelor publice de sanatate.
Conform studiului comandat de directoratul general pentru Politici Interne al Parlamentului European – “Differences in costs of and access to pharmaceutical products in the EU”, publicat in martie 2011: „Dovezile sugereaza ca pot fi atinse economii importante prin politici care cresc gradul de utilizare a produselor farmaceutice generice. Exista loc suficient pentru intrarea mai rapida pe piata a medicamentelor generice si absorbtia lor in toate statele membre. Acest lucru poate fi realizat cu o combinatie de masuri pe partea de aprovizionare si cerere, in special prin completarea politicilor de stabilire a preturilor si de rambursare, cu stimulente pentru cresterea cererii pentru alternativele generice acordate medicului sau farmacistului.”
Dimpotriva, intrarea pe piata romaneasca a medicamentelor, generice sau originale, este „inghetata” din cel putin doua motive. Pe de o parte, listele cu medicamente gratuite si compensate nu au mai fost actualizate din anul 2008 iar in lipsa unor studii de impact si eficienta, o reajustare netransparenta a acesteia ar putea conduce la noi dezechilibre majore. Pe de alta parte, din lipsa fondurilor, activitatea Comisiei de Evaluare din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului, insarcinata cu emiterea autorizatiilor de punere pe piata (APP), este aproape blocata si un numar insemnat de solutii teraputice ieftine si moderne nu mai ajung la pacientul roman.
Printre motivele care limiteaza accesul populatiei la serviciile de sanatate si tratamente adecvate se numara si vulnerabilizarea suplimentara a producatorilor de medicamente generice.
Adica tocmai a acelor companii care finanteaza sistemul de sanatate autohton cu sume de peste 1,5 miliarde lei – datorii restante incepand cu lunile mai – iunie 2010, care suporta termene de plata ce depasesc 330 de zile, si care contribuie la formarea PIB cu aproape 1,5%.
Un exemplu concludent este OUG 104/2009 si normele acesteia de aplicare, ce impun industriei farmaceutice plata unei noi taxe prin aplicarea mecanismului de clawback. APMGR considera ca in forma actuala, aceasta taxa este de asa maniera legiferata incat, din punct de vedere legal, prezinta riscul major de a incalca legislatia europeana si de a atrage sanctiuni de tip infrigement asupra Romaniei.
Lipsa de coordonare intre autoritatile sanitare au dus la situatia ca, incepand cu 1 iunie 2011, Contractul-Cadru – baza legala prin care serviciile si tratamentele medicale sunt decontate de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sa expire. Prin urmare, incepand cu aceasta data asiguratii sa nu mai poata beneficia nici macar de siguranta pachetului de servicii medicale.
